CS MARUBASHI

Aikido este o arta martiala traditionala japoneza si, precum alte forme traditionale ale artelor martiale, este subiectul multor comentarii negative referitoare la relevanta si cat de valida este ca arta martiala. Nu imi voi pierde timpul pentru a justifica ceea ce alti oameni cauta doar informatii pentru a-si sprijini concluziile lor dinainte stabilite. Nu imi voi pierde timpul cu oameni care cred ca ceea ce fac ei reprezinta experienta finala sau varful experientelor in artele martiale. Am destul timp pentru a explora cu o persoana care are mintea deschisa, aspectele pozitive si negative ale aikido-ului (asa cum este practicat azi in cea mai mare parte)

Cred ca un aspect important al oricarei analize este identificarea formelor particulare (in aikido - waza, bazate pe anumite atacuri stilizate ) si legarea lor la functia lor (care este tipul particular de waza si ce presupune practic sa faci ?). Noi ar trebuie sa fim in masura sa identificam aspecte ale practii noastre pe care vrem sa le schimbam pentru o mai buna legatura intre forma si functie.

Practica in Aikido, in cea mai mare parte, este una in pereche care presupune atacuri stilizat, prestabilite, permitand unui partener sa efetueze tehnici predeterminate la acel atac. Atacatorul ajunge fie imobilizat, fie la pamant, in ambele cazurise se foloseste o maniera stilizata de manipulare a tehnicii pentru a evita ranirile. Aceste atacuri stilizate si predeterminate, precum si raspunsurile la aceste atacuri, inspira un mod de a raspunde la anumite atacuri. Avantajul evident al acestui tip de antrenament este acela ca inveti cum sa rapunzi la un set particular de miscari fara sa fie nevoie sa te gandesti la ceea ce ai de facut. Pur si simplu, intr-un conflict fizic nu ai luxul de a avea timp de gandire despre cum sa raspunzi la o agresiune fizica. Dezavantajul acestui tip de antrenament este ca putem deveni inselati cu usurinta gandindu-ne ca acesta este tot atrenamentul de care avem nevoie pentru a fi pregatiti pentru cele mai multe conflicte fizice din viata reala. Daca nu aveti absolut nici un motiv de ingrijorare sau griji despre a fi angajat intr-un conflict fizic, atunci aceasta practica isi serveste scopul pentru tine.

Daca doresti sa fii capabil sa fii mai pregatit sa utilizezi ceea ce ai invatat in viata reala, intr-o confruntare fizica, atunci trebuie sa incepi sa te uiti adanc in ceea ce ar putea fi inclus in formele de atac pe care le practicam, sa privesti ceea ce ar putea contine tehnicile practicate in relatie cu atacurile. Apoi vom intra intr-o proverbiala gaura de vierme privind atacuri care au vectori de forta similari, in timp ce ne uitam cum modificarea tehnicii poate spori si afecta modul de administrare a acestor atacuri. Pentru a sublinia acest punct, am avut un elev in New York care era o centura neagra in Taekwondo. Dupa cateva luni el si-a exprimat indoielile si perceptiile sale cu privire la punctele slabe din antrenamentul nostru. Am continuat sa-i spun sa aiba rabdare si mintea deschisa. Dupa ce a petrecut aproximativ 6 luni si a inceput sa ajunga in siguranta la pamant, i-am spus sa astepte pana ce Sensei Imazumi a plecat din dojo si amandoi am inceput sa exploram preocuparile sale. I-am spus sa atace in orice mod in care crede el de cuviinta. El a inscenat un pumn si a incercat o lovitura cu piciorul in fata. Am intrat, i-am controlat centrul liniei si el a intrat singur in pumnul meu stang. Celalalt picior al sau a zburat departe si a cazut pe spate, facand cu capul sau acea izbitura familiara. Primul sau comentariu a fost ca nu este Aikido pe care Sensei il preda ! I-am spus ca deoarece el nu poate sa vada forma din interiorul formei, nu ar trebui sa sara neaparat la concluzii despre ce este si ce nu este continut in practica noastra. El ne-a parasit dupa aproximativ un an de practica deoarece era prea inchis in felul sau de a gandi pentru a vedea dincolo de forma practicata.

In practica din aikido, atacatorul invata cum sa faca un atac singular si sa primeasca energia tehnicii intr-o maniera care sa previna accidentarile (noi o numim ukemi). Aceasta forma are o functie importanta daca utilizati acesta practica pentru a invata cum sa atacati corespunzator fara a crea deschideri, si permite persoanei sa efectueze tehnica fara a arata ca structura ta a fost compromisa in mod fatal si in final sa termini intr-o pozitie de siguranta. Din pacate pentru noi, prea multi dintre noi au transformat practica ukemi in ceva circular si frumos de privit in timp ce subliniaza "eficienta" tehnicii. Profesorul meu de Karate arata cu exactitate non-sensul acestui tip de practica, spunand ca nu trebuie sa LUATI ukemi, ukemi se INTAMPLA. Multi dintre noi pur si simplu arata ca niste acrobati pe saltea. Utilizarea unui atac singular nu trebuie sa arata ca si cum jumatate din corpul nostru este paralizat, nici ca atacurile noastre sa creeze deschideri in noi pe unde sa se poata merge cu tractorul cu remorca ! Primirea noastra a energiei tehnicii trebuie sa ne informeze cum sa ne miscam ca raspuns la ceva care se intampla asupra noastra, astfel incat sa ramanem martial viabili. Nu trebuie sa fim programati sa facem sarituri dramatice prin aer si batai largi si zgomotoase pe pamant atunci cand astfel de lucruri pot duce la accidentari semnificative in alte locuri decat pe saltele moi si plate. Am scris un articol acum ceva timp, explorand multe fatete din ukemi si cum poate informa practica noastra astfe incat sa devenim mai buni in atac si ca raspuns al unui atac. ( Ukemi in Aikido )

Ar trebui sa putem fi capabili sa avem un dialog deschis cu alti artisti martiali si cu noi insisi despre forma si functia practicii noastre. Ar trebui sa utilizam acest dialog pentru a ne impinge sa extindem felul in care dezvoltam forma din interiorul formei, cea care creeaza cu adevarat functii martiale viabile. Pur si simplu ar trebui sa multumim oamenilor pentru opinile lor inchise si sa ne miscam inainte decat sa incerca sa convingem oamenii sa-si schimbe concluziile lor prestabilite. Atentia noastra trebuie sa fie asupra unui drum constructiv care sa ne duca inainte in practica nostra si sa nu permitem sa apara complacerea in practica.